De aceea nu vroiam sa scriu despre el.
In Bucuresti se intampla zilnic fel de fel de kestii care sunt arta contemporana, party-uri, respira-transpira-inspira indivizi, vedete, inchipuiti.
In Roma se intampla acelasi lucru.
Noi tineri, saraci, arta din gunoaie.
Pastram proportiile.
Ei batrani, bogati, arta universala.
Peste toate acestea o elegie cu stil si eleganta. Un fel de MTV burghez.
O analiza minutioasa, ea insasi devenind arta, despre toate si mai presus despre nimic.
Nota pentru cei care asteptau sa vada cel putin un Felini mentionat pana in acest moment: de ce n-ar fi La Grande Bellezza un grande videoclip?
